Potrivit rezultatelor anchetei INS asupra bugetelor de familie, în trimestrul II 2010 ...
Potrivit rezultatelor anchetei INS asupra bugetelor de familie, în trimestrul II 2010, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.337 lei de gospodărie (549 de euro – echivalentul unui salariu mediu net în Polonia și cu 200 de euro sub cel din Cehia) și 806 lei de persoană. Veniturile bănești au fost, în medie de 2.005 lei lunar pe gospodărie (691 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 332 lei lunar pe gospodărie (115 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri și anume 50,7%. Bani puțini, dar și mai puțini în termeni reali, dacă ținem cont de inflația cifrată în trimestrul II la 4,4%.
INS arată că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul II 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale în proporție de 25,6%, veniturile din agricultură cu 3,3%, veniturile din activități neagricole independente cu 2,9% și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,8%.
În trimestrul II 2010, veniturile totale medii pentru o gospodărie din mediul urban au fost cu 36% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 12,7% mai mari față de medie. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 62,4% din salarii, de 23,9% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,6% din total.
În rural, bineînțeles că banii au venit din producția agricolă, care a asigurat 33,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,7%) a reprezentat contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând numai 8,5% din venituri. Mai mult s-a câștigat din prestații sociale (28,7%) și din salariu (29,2%).
Cheltuielile reprezintă 87,5% din venituri
Cheltuielile totale ale populației au fost, în medie, de 2.045 lei lunar pe gospodărie (705 lei pe persoană) și au reprezentat 87,5% din nivelul veniturilor totale, iar principalele utilizări ale cheltuielilor efectuate sunt destinate consumului de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată sau către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor etc.
Diferențele care apar sunt cauzate de mediul de rezidență. În timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban față de rural cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 41,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în trimestrul II 2010, %
(SURSA: INS)
De altfel, conform calculelor INS, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul II 2010, în medie, 41,4% din consumul gospodăriilor, iar costurile de locuire (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței) au reprezentat 19,3%. Astfel, 60,7% din cheltuielile familiilor din România merg pe bunuri și servicii elementare.
Sănătatea și educația strâng împreună doar 5,7% din cheltuieli, iar investițiile, reprezintă circa 1,8%, adică ceva mai puțin de 10 euro lunar. Veniturile extrem de scăzute, de doar 549 de euro pe gospodărie (de trei persoane) împiedică atât economisirea (care apare de cele mai multe ori doar în cazul unor tranzacții de pe urma unor moșteniri sau împroprietăriri), cât și îmbunătățirea vieții sau a câștigurilor prin investiții.
Sursa: Businesscover.ro
Inscrie-te in: Catalogul Firmelor din Romania
Actualitate Financiara
Sursa ta zilnica:Info Oradea si Judetul Bihor
|
Web-Top.ro este mediul ideal de promovare online pentru firma Dvs. 
