|
| Scumpirea benzinei poate readuce recesiunea. Ce folos are Romania ca detine rezerve de petrol. |
Analiștii economici sunt de părere că majorarea galopantă a prețurilor la carburanți poate duce România din nou în recesiune, calificând avantajul național ...
Analiștii economici sunt de părere că majorarea galopantă a prețurilor la carburanți poate duce România din nou în recesiune, calificând avantajul național de a avea rezerve proprii ca fiind aproape nul.
Benzina și motorina comercializate în România au atins maxime istorice, unele sortimente de carburanți apropiindu-se vertiginos de pragul de 6 lei pe litru, după ce de la începutul anului au fost aplicate cinci creșteri de prețuri.
În mai puțin de 1 săptămână Petrom a aplicat două creșteri de preț, una de 9 bani și alta de 8 bani, la benzină.
Totodată, violențele din Africa de Nord au dus ieri barilul de petrol la 116 dolari, existând temeri ca acesta să depășească nivelul de 147 de dolari atins în 2008.
România, care produce prin intermediul Petrom aproape jumătate din necesarul de petrol, pare a nu avea niciun avantaj, cel puțin la nivelul prețului pe care îl plătește consumatorul, în comparație cu țări sărăce în resurse care sunt obligate la importuri majore așa cum este cazul Bulgariei, Ungariei, Poloniei sau al altor țări membre ale UE.
"Nu avem avantaje din faptul că avem rezervele de petrol aici. Nu vorbim despre locurile de muncă sau despre faptul că într-o situație de oprire a livrărilor, România s-ar descurca, ci de avantajul pe care îl are consumatorul final în preț. Dacă am avea dependență totală de import, atunci poate că nu am mai avea prețuri administrate așa cum este în cazul gazelor naturale", a spus Daniel Dăianu, profesor de economie și fost ministru de finanțe.
Reprezentanții Petrom, cea mai mare companie locală, explică însă faptul că prețul carburanților nu are legătură cu rezervele de petrol, ci cu condițiile din piață. Scumpirea carburanților și măsurile de tăiere a costurilor au adus în conturile Petrom un profit net de peste 520 de milioane de euro la finele lui 2010, de 2,6 ori mai mare decât în anul anterior, un nivel record atins în cel de-al doilea an consecutiv de recesiune a economiei locale.
"Prețul final al carburanților nu are legătură cu rezervele de petrol, ci cu condițiile de piață. Prețurile Petrom urmăresc cotațiile internaționale la produse petroliere, respectiv la benzine și motorine. Avantajul rezervelor locale este stabilitatea pe care o conferă României în situații de criză. Prin menținerea unei producții locale de țiței, cu investiții semnificative, Petrom contribuie la asigurarea securității energetice a României. Mai mult, în contractul de privatizare al Petrom se precizează că în situații de criză, când nu mai avem acces la resurse din import, prioritatea este piața românească", mai spun oficialii Petrom.
Totodată, industria extractivă angajează zeci de mii de oameni direct și indirect alte mii. De exemplu, numai Petrom lucrează cu peste 17.000 de furnizori, dintre care majoritatea sunt companii românești pentru lucrările pe care le derulează. În perioada 2005-2010, contribuția la bugetul de stat realizată de Petrom a fost de peste 9 miliarde de euro, iar investițiile realizate au fost de circa 6 miliarde de euro.
Ministerul Economiei, instituție care încă mai controlează circa 20% din acțiunile Petrom, cel mai mare jucător din piața petrolieră locală, are doi reprezentanți în structurile înalte ale companiei, numiți încă din vremea mandatului lui Adriean Videanu, care, cel puțin teoretic, au posibilitatea să exercite controlul asupra modului în care directoratul conduce firma. Marian Țurlea și Gheorghe Ionescu sunt acești membri. Primul, întrebat recent de ZF dacă are vreo atribuție în ceea ce privește politica de prețuri a Petrom, a spus că ar trebui contactat biroul de presă al Petrom în legătură cu activitatea sa în Consiliul de Supraveghere iar Gheorghe Ionescu a declinat indirect întrebările ZF. Potrivit informațiilor din presă, Ionescu este un bun prieten și partener de afaceri al lui Videanu, fiind totodată tatăl cunoscutului Syda, care ar fi avut o relație cu Elena Băsescu, fiica președintelui Traian Băsescu.
Cei mai ieftini dintre cei scumpi
Statisticile europene arată că deși România are o parte din resursele necesare chiar în subsolul propriu, prețurile sunt aproape la fel de mari ca în orice altă țară europeană care nu are rezerve.
Cu toate acestea sunt și exemple, așa cum este Danemarca, unde prețurile sunt chiar mai mari decât media europeană, deși țara are rezerve considerabile. Pe de altă parte, în țări precum Rusia sau Arabia Saudită, stăpânele unor rezerve de petrol uriașe, prețurile pe care le plătesc consumatorii sunt de circa 0,6 euro pe litrul de benzină, de două ori mai puțin decât în România, respectiv de 0,09 euro pe litru, de 13 ori mai puțin.
"Nu ai cum să compari România cu Rusia sau cu Arabia Saudită. Rusia își permite să practice astfel de prețuri pentru că își alimentează singură piața internă, iar exporturile le face la cotațiile internaționale. La fel și Arabia Saudită. România nu este în situație Rusiei", explică Dăianu.
Același răspuns vine și din partea Petrom.
"Nu se pot face comparații între țări membre ale UE și țări din afara UE. Pentru relevanță, ar trebui comparate țări din UE. De exemplu, Danemarca, care este net exportatoare de țiței, are printre cele mai mari prețuri la carburanți din UE. În contextul economic curent, dificil atât pentru companii, cât și pentru consumatori, facem toate eforturile pentru a menține prețurile noastre printre cele mai mici din Europa și România. Cu toate acestea, România este parte integrantă din piața europeană a carburanților, iar aceasta este afectată de evoluțiile politice internaționale", spun oficialii singurului producător local de petrol și gaze.
Revenirea recesiunii?
Analiștii avertizează că dacă s-ar trece la prețuri administrate de stat în România, ceilalți jucători din piața petrolului, așa cum este cazul rușilor de la Lukoil sau a Rompetrol, nu ar mai avea niciun motiv pentru care să vândă produse pe piața locală, ceea ce ar putea provoca o criză de alimentare cu carburanți.
"Creșterea prețurilor la carburanți și la alte produse de bază este cea mai nocivă pentru o țară cum este România și ar putea avea ca efect omorârea relansării economice care este oricum firavă", explică Dăianu.
La rândul lor, alți analiști financiari spun că revenirea recesiunii nu este un lucru imposibil în condițiile creșterii galopante a prețurilor la petrol.
"Impactul va fi foarte rău asupra creșterii economice. Sunt multe industrii care nu au timp să se ajusteze de la o săptămână la alta. Orice activitate este legată de transporturi. În unele domenii se consumă direct hidrocarburi, cum ar fi generarea de energie electrică. Au mai existat cazuri de creștere a prețului petrolului și au fost găsite soluții, dar este nevoie de timp și de investiții. Consecința creșterii prețului este o reducere a creșterii economice. Se discută chiar despre posibilitatea revenirii recesiunii. Și nu doar în România", spune analistul financiar Aurelian Dochia.
El apreciază că o consecință foarte gravă se va vedea la nivelul produselor alimentare, creșterea prețurilor combustibililor urmând să se traducă în creșterea prețurilor acestor produse, în condițiile în care există deja o criză incipientă în această industrie.
Înghețarea prețurilor golește piața de benzină
Dan Bucșa, șeful departamentului de cercetare al Bancpost, spune că impactul imediat al creșterii prețului petrolului va fi creșterea deficitului României în comerțul cu produse petroliere.
"Cantitățile de produse petroliere importate și exportate de România au o elasticitate slabă la modificarea prețului petrolului, ceea ce înseamnă că variația prețului este transferată în variația valorii tranzacțiilor. Deoarece România înregistrează un deficit în comerțul cu produse petroliere (între 1 și 2,5 mld. euro în perioada 2006 - 2008, aproximativ 1,8 - 1,9 mld. euro în 2010), scumpirea petrolului pe piețele externe conduce la creșterea deficitului în comerțul extern cu produse petroliere."
Bucșa a spus la rândul său că impactul pe termen mediu și lung al creșterii prețului petrolului va fi încetinirea creșterii economice globale prin creșterea prețurilor de producție și a tarifelor de transport, precum și prin reducerea cererii agregate (afectate de creșterea prețurilor și reducerea puterii de cumpărare). Pe de altă parte, analiștii financiari spun că statul are la dispoziție foarte puține pârghii pentru a controla escaladarea prețurilor.
"Înghețarea prețurilor la carburanți pe de altă parte este un lucru foarte complicat pentru că riști să nu mai ai piața alimentată. Numai în cazul unor crize sociale sau a unor conflicte s-ar putea face astfel de lucruri. La fel, dacă statul scade taxele, își diminuează veniturile", explică Dăianu. În acest context, Dăianu crede că România nu are mari șanse de una singură în lupta cu prețurile carburanților.
"România nu poate să facă mare lucru. Este necesară o politică la nivelul UE prin care să fie promovate măsuri de ținere sub control a prețurilor prin diminuarea speculațiilor și prin care să existe negocieri cu statele producătoare și exportatoare în vederea creșterii producției acestora pentru a duce astfel la o diminuare a prețurilor", este de părere Dăianu.
De altfel, la sfârșitul lunii trecute SUA au cerut țărilor producătoare de petrol, inclusiv membrilor OPEC (Organizația țărilor Exportatoare de Petrol), să majoreze livrările de țiței pentru a putea echilibra astfel creșterea accelerată a prețului cauzată de conflictele din Africa de Nord, oficialii americani temându-se de impactul pe care prețurile mari la petrol l-ar putea avea asupra revenirii economice.
Sursa: ZF.ro
|
|
|
Web-Top.ro este mediul ideal de promovare online pentru firma Dvs. 
