|
| Cine sunt corporatistii si cat castiga ei |
Verticalnews continuă serialul despre “viața de corporatist”. Până la începutul anilor 2000, multinaționalele nu erau foarte multe ...
Verticalnews continuă serialul despre “viața de corporatist”. Până la începutul anilor 2000, multinaționalele nu erau foarte multe, iar angajații care lucrau pentru firme private – la patron – nu cunoșteau termeni precum ”deadline”, ”target” sau ”meeting”. Astăzi, secretara nu-și mai spune așa fiindcă a devenit assistent manager, directorii au titulaturi din trei litere (CEO,CFO, COO), iar problemele dintre angajat și angajator se rezolvă prin HR.
Lucrul într-o multinațională s-a impus ca o garanție a jobului, a competivității, dar și a reprezentării pe scara socială. Până și la contractarea creditelor, angajatul la o multinațională are un scoring mai bun. Însă, există și dezavantaje, iar unul dintre acestea este transformarea individului într-un robot: muncește zilnic de la 9 la 18.00, musai cu pauză de masă de-o oră, timp în care îngurgitează mâncare gătită la cantinele din împrejurul companiei. Își bea cafeaua de la automat, iar în timpul zilei, din când în când, mai ia un suc sau un snack de la vendomat. Vinerea, de obicei, are program scurt și se îmbracă casual (angajați pot veni îmbrăcați mai lejer, purtând jeansi, tricouri, hanorace, teneși ). Cel mai adesea, un angajat la o multinațională, fără funcție, câștigă între 1.000 și 4.000 de lei pe lună. Mai norocoși sunt expații care lucrează pentru aceste companii în România, ale căror salarii sar de 3.000 de euro lunar.
Corporatiștii sunt cei care merg iarna în weekenduri la munte, vara îi găsești pe litoral, iar vacanțele și le petrec în Turcia și Grecia. Au mașină (deși din lipsa locurilor de parcare o mare parte circulă cu metroul), își permit bonă și femeie la curățenie, își fac cumpărăturile la Carrefour și la mall. Tot ei sunt cei care au credite, ultimele modele de telefoane, citesc presa online și comentează pe forumuri de specialitate.
Se poate spune că reprezintă începutul clasei de mijloc în România, o clasă lovită puternic de criză. Au fost primii cărora li s-au tăiat salariile (și nu cu același procentaj tuturor), le-au dispărut bonusurile și-au fost restructurați. Prin urmare, îi putem considera barometrul economiei.
Pentru cine lucrează angajații model?
Pe o suprafață de circa cinci kilometri pătrați lucrează zeci de mii de angajați, o parte dintre ei pentru companii românești, primele care s-au instalat în Pipera. Mobexpert, Softwin, Global, Adevărul Holding, Fan Courier sunt doar câteva dintre firmele cu sedii în această zonă. Li se adaugă JTI, Infineon, Raiffeisen, Vodafone, Nestle, Bancpost, Kraft, Banca Italo Romena, HP, Hervis și lista poate continua. Majoritatea sunt companii ale căror cifre de afaceri sunt cel puțin de ordinul zecilor de milioane de euro.
”Chiria medie într-o clădire de birouri de tip A din această zonă este de 16-18 euro pe metru pătrat, la care se adaugă cheltuielile cu întreținerea. La clădirile de tip B, tariful este de aproximativ 10 euro pe metru pătrat, plus întreținerea”, declară analistul imobiliar Ion Radu Zilișteanu. Practic, sunt comparabile cu prețurile practicate în zonele de business din Estul și Vestul Capitalei.
La nivel de București, gradul de neocupare al clădirilor de birouri este de aproximativ 25%, însă acest lucru nu a făcut ca buldozerele să dispară de pe platforma Pipera, astfel încât, o dată la câteva luni, noi clădiri de birouri apar în peisaj. Am tinde să credem că nu vor fi ocupate, însă într-o perioadă în care economiile sunt la ordinea zilei, noile office-uri își găsesc clienți.
”Sunt companii care vor să-și reducă costurile, iar, dacă nu ajung la negocieri convenabile cu proprietarul clădirii unde au sediul, se mută. De asemenea, sunt firme care au fost restructurate, prin urmare au nevoie de un spațiu mai mic și se reorientează către altă clădire”, explică Zilișteanu. Potrivit acestuia, nu vom vedea mișcări semnificative în ceea ce privește chiriile, cel puțin până la toamnă.
Citește despre dezvoltarea platformei Pipera – de la mlaștină la investiții de sute de milioane de euro
Sursa: Verticalnews.ro
|
|
|